Defăimarea răului
de Nichita Stănescu(2009)
1 min lectură
Mediu
Eu construiesc misterul
nu îl admir.
Fac cărămidă pentru zid de casă
cuvântul care-l zic e pus pe masă
și de mâncare este
Când fi-vor să mă îngroape mort
vor observa pe un copil dormind
ce nu mai vrea să se trezească.
Când toți ai mei deplin s-or împlini
abia atuncea toamna putrezească,
luminoasă și cu rădăcini.
Ah, tu lumină, tu întoarce-te - acasă
ah, ochiule să ți se împlinească
durerea de a fi.
Mai liniștiți decât toată viața noastră
culoare fi-vom și albastră.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nichita Stănescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2009
- Curent
- Neomodernism
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Nichita Stănescu. “Defăimarea răului.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/nichita-stanescu/poezie/defaimarea-rauluiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.