Cârciumă veche
de Nichita Stănescu(2009)
1 min lectură
Mediu
Bere neagră și grețoasă și ghețoasă
și mai jos tavanul tras de fum
și podeaua mesii, foarte joasă,
și-un alaltăieri fiind acum.
Din departe se aude dingul
al statuilor ieșind din ceas,
ciolănoasele olane, zincul
care peste case au rămas.
Beau cu ghiorț și-aud vorbire,
berea neagră-mi curge peste barbă.
Trupul tău iubitule-n oștire,
de atâta vreme este iarbă.
cal aș vrea să fiu, centaur, inorog,
să m-aplec pe tine flasc,
la un zeu al morții când mă rog
și în timpul rugăciunii, când te pasc.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nichita Stănescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2009
- Curent
- Neomodernism
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Nichita Stănescu. “Cârciumă veche.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/nichita-stanescu/poezie/carciuma-vecheIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.