Cântec
Mă învelesc de frig într-o speranță...
de Nichita Stănescu(2009)
1 min lectură
Mediu
Mă învelesc de frig într-o speranță
cum se-nvelește soba nou zidită
în reliefuri de faianță
cu focul pururi logodită
Nu pune mâna peste mine dacă-i vară
căci n-ai să înțelegi nimic
stimată doamnă-domnișoară
din frig.
Ci vino când nu merge nimeni,
când nu avem picioare, vino,
dar mai ales când voi fi orb,
lumino.