Al meu suflet, Psyhée
de Nichita Stănescu(2005)
1 min lectură
Mediu
A venit un înger și mi-a zis:
- Ești un porc de câine,
o jigodie și un rât.
Pute iarba sub umbra ta care o apasă;
mocirlă se numește respirația ta!
- De ce, i-am strigat, de ce?
- Fără pricină!
A venit îngerul și mi-a zis:
- Mai străvezie este sticla
decât cel mai statornic gând al tău!
În curând ai să mori și viermi
îți vor forfoti în nări, în bot, în rât, în trompă!
- De ce, i-am strigat, de ce?
- Fără pricină! îmi zise ingerul...
Apoi îngerul, ah, îngerul, ah, îngerul, ah, îngerul
a plecat cu aripi de aur zburând
într-un aer de aur.
Fluturi de aur
fâlfâiau în aura îngerului de aur.
El zbura aiurit,
el era cu totul și cu totul de aur.
El se depărta către o depărtare de aur,
în care apunea soarele de aur.
- De ce te îndepărtezi de la mine, i-am strigat,
de ce pleci, de ce?
-Fără pricină mi-a răspuns, fără pricină...
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nichita Stănescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Curent
- Neomodernism
- Cuvinte
- 165
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Nichita Stănescu. “Al meu suflet, Psyhée.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/nichita-stanescu/poezie/al-meu-suflet-psyhee-3Intrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.