Mircea Albulescu

Ieri seara, dupa cina plictisita de-atata fericire de rutina m-ai cumparat, iubito pe-o poala peticita de lumina Nu stiu de pretu-i buna sau

Fiule, azi când împlinești vârsta celor dintâi înțelegeri îți pun pe frunte coroana de OM. Și ca să nu te spulbere șoaptele

Mi se adună fruntea cerșind mângâiere îmbobocesc în genunchi garoafele tuturor juliturilor adeverind buna mea purtare arborată în

De din cealaltă vale a vieții mele copilăria umbră de pădure mă fluieră din toate păsările să ies din nou la joacă.