Iată...
de Marin Sorescu(2005)
1 min lectură
Mediu
Iată, lucrurile
Sunt tăiate în două,
De-o parte ele,
De-o parte numele lor.
E un loc vast între ele,
Loc de alergătură,
De viață.
Iată, tu ești tăiat în două.
De-o parte tu,
De-o parte numele tău.
Nu simți câteodată, poate în vis,
Poate lângă vis,
Că peste fruntea ta
Se suprapun alte gânduri,
Peste mâinile tale
Alte mâini?
Cineva te-a înțeles pentru o clipă
Făcând numele tău
Să treacă prin corpul tău,
Sonor și dureros,
Ca limba de bronz
Prin golul clopotului.