A treizeci și una scrisoare
de Maria-Eugenia Olaru(2006)
1 min lectură
Mediu
\"Orice epocă poate fi numită un ,
o tranziție intre trecut și viitor\"1
Eram și prinț, și cerșetor eram.
Vorbeam cu peștii mărilor despre lupta in van
Ce desparte pe prinț de cioban.
Ca o mângâiere dintr-un fulg de zăpadă
Venea Iubirea pe toți să ne vadă!
Cu fiecare strigăt de lumină
Ce pe frunte-mi încet adăsta
Știam că universul naște și se cuibărește in inima mea.
Știam că Cerul mi se dăruiește,
Pâmăntul blănd la sân mă legăna.
Purtam Cuvântul ca pe-o Cruce
Și stea pe frunte Binecuvântarea Sa.
De in mi-e mantia cerească
și diademă roua din câmpii,
mi-e spin iubirea pâmântească
Și-mi curg prin sânge adevăruri mii.
Mi-e gol piciorul, nisipiu pământul
Și cântec de Rouă pe buze Cuvântul.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maria-Eugenia Olaru
- Tip
- Poezie
- An
- 2006
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Maria-Eugenia Olaru. “A treizeci și una scrisoare.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/maria-eugenia-olaru/poezie/a-treizeci-si-una-scrisoareIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.