Veghe
de Lucian Blaga(2005)
1 min lectură
Mediu
De greul prea lungului joc
acum și pleoapa mi-e grea.
Mana neagră a visului
să mă slujească ar vrea.
Albă frumsețe tu, fără apunere,
pustietoare minune tu,
gîndul - la tine-nnoptatul -
ce treaz mă ținu! -
pînă la ora ce nu se-nfiripă
cu nici o bătaie. Iată acum
se sting jucăușe ardorile,
cade din lume un drum.
Eu singurul, cît de tîrziul!
Slugă și domn
al vegherilor - plec după tine
în largul meu somn.