Portret
din ciclul Cîntecul focului
de Lucian Blaga(2005)
1 min lectură
Mediu
Aramă grea ca vinul - părul,
sprîncenele ușor piezișe,
o cută vertical pe frunte,
vădind trecutul de restriște.
Umeri mărunți, suflet de vară
în bluza verde-albăstrie,
ce sub solarele incendii
a devenit stins-cenușie.
Þinut e totul sub surdină,
inelul doar clipește cînd
frămînți atîtea-n încăperea
unei simțiri și-a unui gînd.
Îți zboară-n mînă porumbelul,
ți se supune duh și-argilă.
Culorile îți stau în slujbă,
carmin și scrum de clorofilă.
Și mie-mi stau la îndemînă
în grîu și-n cer, în foc depline,
să te redau pe altă treaptă,
pe-aceea ce ți se cuvine.
Culori am pentru ce se vede
și pentru ce mai e veșmînt.
Culorile le iau din apă,
din dulci otrăvuri și din vînt.
Doar pentru cele ce-s adaos
venind din sfînta ta planetă
culori eu n-am în graiul lumii
și nici uleiuri pe paletă.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lucian Blaga
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Curent
- Modernism
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Lucian Blaga. “Portret.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/lucian-blaga/poezie/portret-138399Intrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.