Piatra vorbește
de Lucian Blaga(2005)
1 min lectură
Mediu
De câte ori lovești pe-un trecător în față,
țâșnește sânge din obrajii unui înger în cer.
De câte ori arunci o întrebare nedreaptă
dincolo de viața ta,
un nou măr al cunoașterii crește
să-ți prăpădească sămânța cu șerpii lui.
Voi treceți și veniți -
subt un mare cântar ce plutește peste toate,
numai eu stau aici
și nu-mi mișc nici un deget.
Faptele și oglindirile lor în ape cerești
îmi joacă subt ochi.
Miezul nopții a plesnit -
din el cad doisprece sâmburi
pe-un clopot de aur.
Sunt încă tot pe pământ.