Pașii profetului
a figurat în Pașii profetului, eliminată de poet din ediția definitivă Poezii (1942)
de Lucian Blaga(2005)
1 min lectură
Mediu
Mi-am înfipt călcâiele în stânci.
Ca să-mi arate cât mai mulți din aștrii bolții
Pământul își apleacă munții-n calea mea
ca o cămilă umerii pleșuvi.
Oriunde-aș merge
prin mulțime
încărcat de visuri, care duc spre mare -
pașii mei tainici... sunt așa de tăcuți,
că nu-i aude nimeni împrejur, -
dar pașii mei tăcuți sunt așa de tainici,
că se-aud până-ntr-al șaptelea cer.
Eu sunt profetul; fantoma vremii nu m-atinge.
Pe unde-am venit aici?
- Pe calea laptelui?...
Un vânt aprins de goana prin deșert mi-azvârle
nisip în ochi,
lăcuste-n plete -
și nările pustiului mi-adie-n drum
miresme de smochin.
Inimă,
de ce suspini?
Străbat deșertul gol prin mărăcini -
și-mi număr urmele lăsate
printre stele,
printre spini.