Isus și Magdalena

Isus grăbea spre sat și gândul îi zbura aiurea:
\"În ochii ei era numai păcat
Și numai crimă
Era în mâna ei și-n strângerea-i fierbinte -
Și totuși, nu-nțeleg, o rază ce-i juca-n privire
Striga și orbitoare mă chema:
Și-n mine-i Dumnezeu!...\"

Isus grăbea spre sat și soarele spre-apus...
Isus visa -
Și ochii-i s-au oprit o clipă
Pe luciul
Mocirlelor ce ascundeau în trestie Iordanul...
O undă de blândețe-i înecă deodată fața:
\"O, soarele, divinul, te-orbește cu lumina-i
Și-atuncea chiar când se răsfrânge în noroi...\"