Corbul
din volumul Nebănuitele trepte (1943)
de Lucian Blaga(2003)
1 min lectură
Mediu
Cîmp alb. Descinde-ntrupat din funingeni
un corb. Îl vezi, fetița mea, Ana?
In toamna pe-aici se stinge aurie povestea,
țîșnea veverița, cădea castana.
Corbul își măsură pasul, scrie-n zăpadă
nou testament, sau poate o veste cerească,
pentru cineva care ar trece prin țară
și n-a uitat de tot să cetească.
Noi, oamenii, noi am uitat.