Ceas de vară
de Lucian Blaga(2005)
1 min lectură
Mediu
I
Dulcele, ce începu,
cîntecul, l-auzi și tu?
Într-un lan pe un colnic
cîntă singur un voinic.
Pe sub zările fierbinți
sună secerea din zimți.
Huma s-a făcut în zi
ca din arse ciocîrlii,
ce s-au mistuit cîntînd,
înălțimile-ngînînd.
Vezi al ceasului străfund.
Aer curge. Sîntem prund.
II
Într-un lan pe un colnic
cîntă singur un voinic:
\"Stă mîndra la sărutat
ca spicul la secerat\".
Cîntă singur un voinic
într-un lan pe un colnic
și nu știe cît de-adînc
taie-n inimă pe cîmp
un cuvînt de unul spus -
altora pe vînd adus.