Unei pisici
de Jorge Luis Borges(2010)
1 min lectură
Mediu
Pășești tiptil, că nici nu te simțim,
Învăluită-n taină și tăcere.
Sub clar de lună, ești ca o panteră
Pe care-n depărtare o zărim.
Parcă-mplinind porunci dumnezeiești,
Necontenit, zadarnic încercăm
secretul nepătruns să ți-l aflăm.
Decât apusul mai bătrână ești.
Primești a mâinii mele mângâiere,
Spinarea-ncovoiată s-o-nfioare.
Din depărtări de veac vii și uitare,
Viețuitoare-a unei alte ere.
Nu ești de-aici, ci dintr-un loc închis.
Stăpână peste-un vast tărâm de vis.
* Din \"Aurul tigrilor\"(1972).