SUNT
de Jorge Luis Borges(2008)
1 min lectură
Mediu
Sint cel ce stie ca-i la fel de van
Ca-n luciul de cristal nevorbitor
Inspaimintatul, vanul privitor
Ce trupul fratelui urmeaza-avan.
Stiu, prieteni nestiuti, ca ne-a fost data
Drept singura iertare doar uitarea
Si ca-n uitare e si razbunarea,
Umanei uri, solutie ciudata!
Ilustre chipuri de-a gresi! Usor
Nu-i sa dezlegi ce-i timpul, labirint
Multiplu, unu si mereu distinct,
Al fiecaruia si-al tuturor.
Sint nimeni. Spada n-am incins voinic.
Ecou sunt, si uitare, si nimic.