Sonetul
de Johann Wolfgang Goethe(2005)
1 min lectură
Mediu
Să cauți forme noi e-o datorie
Ce ți-o impunem, datorie sfîntă.
Poți să te miști, ca noi, în haină strîmtă,
Așa cum pas cu pas ți se prescrie.
Iubi poți și-ngrădirea, dacă-nvie
În ea puternic duh, și se frămîntă ;
Cum el supus e legii ce-l încîntă,
Desăvîrșit e lucrul pe vecie.
Vreau și eu ca,-n artistice sonete,
În ritmică măsură să-mi consemn
Simțiri ce inima mi-o fac să bată.
Dar nu știi să te faci comod, poete,
Că-ți vine să tai totul dintr-un lemn
Ce încleiat se cere cîteodată.