FALDURI
pentru William Wilson
de Ion Barbu(2003)
1 min lectură
Mediu
Somn mult, din plușuri.Vid în stal.
Vegherea sticlei, drept cortină.
Îndepărtat, ca-ntr-o odihnă
Din membre limpezi, o cristal!
Sub mături, fluturi și urâturi
Mort – chipul meu, pe crengi de gâtur.
Un glas din ceruri , cere: - Dacă
Ai face-oglinzile să tacă ?
Din somn, din stofă sar deștept,
Smulg fierul scurt, îl duc la piept.
La țărmul apelor de gală
Strig hidra mea, chilocefală.
- Întemnițate, William,
Cast hidrofil, te așteptam
Să treci, maree, din oglindă
În luna frunții, să te-aprindă ;
Student stufos, Bostonian,
Cețoase Wilson William,
Îți jur, ar face-o bună mină
Spini șase-n pielea ta marină!
(De șase ori în ape grele
Sting fier aprins, până-n prăsele;
Fulger cedat, just unghi normal,
Cad reflectat, croiesc cristal.)
Piei chip! Rămâi, cortină spartă,
Pătrată Spanie pe-o hartă,
Răpus, în mâini, pumnalul tras,
În fund ursuz, de zahăr ars:
Valuri frânte, gemene,
Ruptură de cremene,
Ce gând târziu mă suflă-acu ?
Să vântur nopții “Bu-hu-hu”
Ca la un cântec, altădată ?
Se toarce vorba, închegată,
Cutia încet se-ncuie-n piept,
În scrisul apei caut drept.
Despre aceasta lucrare
Cum sa citezi
Ion Barbu. “FALDURI.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/ion-barbu/poezie/falduriIntrebari frecvente
Comentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Si puteti sa srergeti si acest mesaj.
Multumesc.