În drum frumoasa mi-a ieșit deodată
de Hovanes Tâlcuranți(2002)
1 min lectură
Mediu
În drum frumoasa mi-a ieșit deodată.
Am împietrit pe loc fără suflare
Văzându-i fraga gurii-mpurpurată.
Ea-i pe pământ precum o sărbătoare.
Alt chip asemeni n-am văzut niciunde.
În ochi i-aleargă ale mării unde,
În părul ei tot aurul se-ascunde.
Sprânceana ei ca bezna-i la culoare.
Din harul ei lumină lumea fură.
M-a prins în mreajă dulcea ei făptură.
Atâta-i de frumoasă și de pură
Încât i-aș da și ultima-mi suflare.
Când ochii noștri își jucară jocul,
Ca lumânarea i-am sorbit tot focul
Și-am împietrit văzând că n-am norocul
Să-i fiu pereche-n lumea asta mare.
Vai, Hovanes, iubirea nu răsfață!
Tu ia mai des aminte și învață
Că-s numărate zilele în viață
Și orice frumusețe-i trecătoare.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Hovanes Tâlcuranți
- Tip
- Poezie
- An
- 2002
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Hovanes Tâlcuranți. “În drum frumoasa mi-a ieșit deodată.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/hovanes-talcuranti/poezie/in-drum-frumoasa-mi-a-iesit-deodataIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.