* * *
de Grigore Vieru(2010)
1 min lectură
Mediu
Cămașa ta e la fel
cu cea a soldatului,
ah, firule de iarbă!
Cum de nu
bocănești pământul cu talpa
și tu,
cum de n-ai și tu general
fiind la fel îmbrăcat
ca soldatul?
Cum de-ți păstrezi mirosul,
frumosul tău miros de iarbă?!
Cum de nu miroși
a bocanc, bunăoară,
a bocanc mărșăluind?!
Încotro, soldățeilor verzi,
subțireilor?
Încotro țineți calea
neauziți, nesimțiți
- Spre toamnă, poete,
spre galbenul ei liniștit,
generale!
* Taina care mă apără; Literatura artistică; Chișinău; 1983.
