II
de Giuseppe Ungaretti(2009)
1 min lectură
Mediu
Seara se prelungește
Printr-o pâlpâire șovăielnică
Și puțin câte puțin un freamăt prin ierburi
Pare să re`mpace infinitul cu soarta.
Lunar atunci pe neașteptate
Se naște ecoul
Și se topește în fiorul apelor.
Nu știu cine a fost mai viu,
Murmurul râului îmbătat
Ori atenta ce gingaș tăcea.
