Ceas de seară
din Antologia poeziei românești culte de la Dosoftei până în 1993
de George Dumitrescu(2010)
1 min lectură
Mediu
E ceasul blând al serii ce cade prin goruni,
Când, recules din preajmă, în tine te aduni.
Þi-e sufletul de rouă și bun, - de parcă doare
Atâta frumusețe tăcând ne-ndurătoare.
Troiene de lumină trandafirie- stinsă
Se năruiesc din ceruri pe inima învinsă.
Și pasul meu, de calcă în lut și cărăruie,
E-mpleticit cu visul și steaua care suie.
Vezi plopul beat ce urcă pe limpezimi și bea
Toată cununa serii de-aurărie grea?
Cu mine duc un suflet de înger ciung, ce pare
Că, zgribulit, încearcă din cioturi să mă zboare.