La oglindă
de George Coșbuc(2002)
1 min lectură
Mediu
Azi am să-ncrestez în grindă
Jos din cui acum, oglindă,
Mama-i dusă-n sat, cu dorul
Azi e singur puișorul
Si-am închis ușa la tindă
Cu zăvorul.
Iată-mă: tot eu cea veche.
Ochii? Hai, ce mai pereche
Si ce cap frumos răsare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar a\'cui? Si la ureche
Uite-o floare.
Asta-s eu! Si sunt voinică
Cine-a zis ca eu sunt mică?
Uite, zău! Acum iau seama
Că-mi stă bine-n cap năframa.
Si ce fată frumușică
Are mama!
Mă gândeam eu ca-s frumoasă
Dar cum nu? Si mama-mi coasă
Sort cu flori, minune mare
Nu-s eu fata ca oricare.
Mama poate fi faloasă
Că mă are.