Nici un tremur de liană; Soarele visează-n pat Luna nouă - o sprânceană - Lasă sănătatea-n sat. Iar plugarii ca fantasme, Istoviți spre case

Mișcarea dă lumină În praf ca și-n planete Ca-n arătarea-ți fină Încoronată-n plete. Cu părul tău de soare Tu mișcă lângă mine Să-mi pari o

Gingii de zări arat\'un ferestrău De munți dințați ce trec nemărginirea Și nodul soarelui tăiat pe hău Își cată iar, în alte părți,

A violat, de farmec amețită, Izvoare cetluite-n diamant Și sufletu-mi ca apa se agită Să soarbă din neant. Spre caldele săruturi de lumină Și