Spre toamnă
de George Bacovia(2004)
1 min lectură
Mediu
Pe drumuri delirînd,
Pe vreme de toamnă
Mă urmărește-un gînd
Ce mă îndeamnă :
- Dispari mai curînd !
La casa iubitei de-ajung,
Eu zgudui fereastra nervos,
Și-o chem ca să vadă cum plouă
Frunzișul, în tîrgul ploios.
Dar, iată, și-un mort evreiesc...
Și plouă, e moină, noroi -
În murmure stranii semite
M-adaug și eu în convoi.
Și nimeni nu știe ce-i asta -
M-afund într-o crîșmă să scriu,
Sau rîd și pornesc înspre casă,
Și-acolo mă-nchid ca-n sicriu.
Și mereu delirînd,
Pe vreme de toamnă,
M-adoarme un gînd
Ce mă îndeamnă :
- Dispari mai curînd !...
