Transfigurare
de Georg Trakl(2008)
1 min lectură
Mediu
Când se face seară
Te părăsește lin o față albastră,
Cântă în tamarin o pasăre mică.
Un călugăr blajin
Își împreună mâinile moarte,
Un înger alb vine la Maria s-o vadă.
O cunună înnoptată
De viorele, spice și ciorchini purpurii
Este anul adânc-văzătorului.
La picioarele tale
Se deschid mormintele celor plecați,
Când fruntea ți-o culci în mâini de argint.
Luna tomnatecă
Sălășluiește liniștită pe gura ta
Îmbătată de negrul cânt al sucului de mac;
Floare albastră
ce răsună dulce în piatra îngălbenită.
