Vuiet de brazi
de Geo Dumitrescu(2009)
1 min lectură
Mediu
O, sora mea tristețea, iasomia-
neauzite gemete strâng
în vuiet de brazi
sub fermecata paloare...
Du-te! i-am spus - pleacă, suflete,
mi-ai devenit strivitoare povară,
lasă-mă singur, limpede, mineral,
ori lasă-mă-n carne, pe brânci,
mărunt, pofticios, nesătul-
toate-mi sînt grele, adânci și amare,
albe fâșii de durere...
(O, Doamne, iubita
și-a pierdut creionul dermatograf!...)
Din ceasul meu, plin
de rozătoare furnici, curge
un fin rumeguș alb, sonor,
care-mi pudrează fără-ncetare
fruntea postumă... O, aș trăi
în dureri comparate, orgolios,
scuturând peste mine
zăvoiul memoriei...
O, sora mea tristețea, iasomia-
cuțite de jale și vuiet de brazi
și vuiet de păsări amare, de tutun,
sub fermecata lunii paloare...
(O, Doamne, să nu uit, iubita
și-a pierdut creionul dermatograf!...)
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Geo Dumitrescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2009
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Geo Dumitrescu. “Vuiet de brazi.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/geo-dumitrescu/poezie/vuiet-de-braziIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
