(Între bine și rece)
din Copacul-animal (1971)
de Gellu Naum(2009)
2 min lectură
Mediu
Între bine și rece între negru și clar între opac și lichid
între incert și salubru
și cine mai poate enumera muncile noastre crepusculare hidra de la Lerna și celelalte
seara când ne retragem în blocul nostru de gheață
când urmașul nostru direct își rupe elasticul
când meditam cu degetul la frunte sau lucrurile ne cugetă
când hidra de la Lerna și celelalte ies din anonimat ca să curețe gradjurile
și noi degetăm la lucruri și așa mai departe
Câte unu are picior ochean și trident
altul pe cine mai știe ce insulă sihastră Tiga
se face fluture sau rac sau călător pe apă
seara când autobuzele se retrag în noi
și noi garajele noi muncile crepusculare
noi care cântărim cu precizie natura semnificantului
semănăm păsări și ne acuplăm cu hidra de la Lerna
pe când stăpânii tainici ai planetelor
ne reconstituiesc și celelalte
Dar după cum spuneam
a șaptea oară se va naște copacul-animal
și nimeni nu va întreba nimic
cuib pe sub cuib țiglă sub țiglă scoarță sub scoarță
pentru noi nedumerirea agreabilă mâna perfect spălată pragul neprevizibil
pentru noi călăuza intimă insatisfacției
O dată mai mult aceleași degete umede pe fețele noastre
(pe un pământ pătrat pe suprafețele ademenitoare
năuca descifrare a gesturilor-mame)
Ascunsă în sincera ei capcană și a celor ce n-o cunosc
memoria noastră de zmeură