Balada doamnelor de altădată
de François Villon(2007)
1 min lectură
Mediu
Pe unde-s, prin ce țări de vis,
Flora, romana-ncântătoare,
Alcibiada sau Thais,
Ce fost-au bune verișoare,
Echo, dând zvonuri chemătoare
Pe stânci și ape spre liman,
Frumoasă de pereche n-are?
Dar unde-i neaua din cel an?
Dar înțeleapta Helois?
De dragu-i, cât a pătimit
Pierre Abelard la Saint Denis,
Scopit și-apoi călugărit.
La fel, Doamna ce-a poruncit
Să se înece Buridan
În sac și-n Sena azvârlit?
Dar unde-i neaua din cel an?
Regina Blanche ca floarea-nvoaltă
Cântând cu voce descântată,
Betris, Alis, Berte cea înaltă,
Erembourg, doamnă-n Maine odată,
Lorena Jeanne, nevinovată
De englezi arsă la Rouan,
Unde-s, Fecioară preacurată?
Dar unde-i neaua din cel an?
Prințe, nu întreba pe unde,
Nici de al vremilor noian,
Doar un refren îți va răspunde:
Dar unde-i neaua din cel an?