Foaie verde de cicoare am o țară că o floare, floare roșie de mac cum ne-a fost nouă pe plac. Mărgelușe bob de rouă țara mea e țară

La stejar lângă izvor s-a oprit un călător și cânta și chiuia și era chiar Horia. Horia viteazul mare a strigat odată tare:

Mireasă, drăguții tăi s-adunară azi tustrei, la o gură de pârău și vorbesc de tine rău. * Ieși afară tu mireasă și-ți cheamă neamuri în

Rea boală e dragostea cine-ajunge-a-o-nvăța șade-n munți în piatră seacă și bea apa pân-se-neacă: iar cine nu-i învățat nu iese afar\'

Arză-i focul de ciocoi cum ne-au sărăcit pe noi de-am trăit tot în nevoi fără car și fără boi. Aibă hrana racului și casa gândacului,

Crește grâul, crește grâul, și recolta-și varsă râul, râu cu spice de mătasă și belșug în orice casă. Aurul de pe ogor astăzi e al

Crește viața fericită ca o floare-mbobocită: Nu-s chiaburi și nu-s ciocoi și nici biciul după noi, să cresteze pielea-n două și să

Foicică, foi mărunte eu cu mândra sus pe munte la oițe bălăioare mă întrec la mulgătoare și la caș de frământat și la dulce sărutat.

Pan\' mai ieri la noi în țară viața noastră-a fost amară. Ziua, noaptea tot munceam și de greu nu mai scăpam cât era ziuă de vară, de cu

Uite-aici la noi în sat cu toții ne-am adunat cu ogor lângă ogor ca s-avem în muncă spor. Peste deal, peste câmpie, s-aduci veste,

Ferice de soacra mare că fecior și fică are, da\' săracă soacra mică n-are nici fecior nici fică.

Mă-nsurai, luai muiere, luai muma mumii mele, fără dinți, fără măsele, la mijloc ruptă de șele.

Mi-o trimis badea inel din oraș, de unde-i el, mi-o trimis badea năframă din oraș, de la cazarmă; Poate să-mi trimită zece dorul meu tot nu

Pe la noi pe la gruiuț toată fata-i cu drăguț, numai mândra din alt satu\' toată ziua e cu altu\'

Foaie verde de bujor drag îmi este pe ogor că trag brazdele cu spor câte cinci după tractor; brazde-ntinse, până-n zare, izvoare de bună

Bade-al meu de la Călan dă produse peste plan, când mă duc pe la oraș îi văd poza de fruntaș.

Mi-o trimis badea inel din oraș, de unde-i el, mi-o trimis badea năframă din oraș, de la cazarmă; Poate să-mi trimită zece dorul meu tot nu mi-o

Tot așa am zis la mândre, când oi muri să mă cânte. Nu știu cum s-o întâmplat, n-am murit și mi-au cântat, nu știu care s-o ivit, m-o

Când te țucă om frumos dragu-ți-i că-i cu folos, dar urâtul când te țucă parcă friguri de apucă.

Muncitori de la furnale și cu cei de pe ogoare mâinile și-au dat frățește și-au pornit-o voinicește să clădească viață nouă, cum e stratul cel

Vai, bătu-l-ar dumnezeu, ce bărbat mai am și eu, că de când m-am măritat nici-o palmă nu mi-o dat, numa\' capul mi l-o spart.

Dragu-mi-i la mese mari cu voinici și lăutari, dragu-mi-i la mese mici cu lăutari și voinici. * Mulțumim la neamu\' nost\' că

Dăliană, fată dalbă, Domnului Doamne, Colo sus, mai din sus, De-asupra la răsărit Mândru-i câmpul înflorit. Nu e câmpul alb de flori, Că e

Foicică din grădină Sara, colo pe la cină, S-aprind becuri lucitoare Și sătucu-i ca o floare. Fain mai e când ai lumină. Sara, colo pe la