Adio
de Duiliu Zamfirescu(2005)
1 min lectură
Mediu
Adio, dulcea mea durere
Ce-atat de mult m-ai chinuit.
Te las, ca nu mai am putere
Sa te urmez pan-la sfarsit.
Tu esti sfioasa si curata
Ca floarea alba de pe stanci,
Dar ai faptura vinovata,
Cu ochii negri si adanci.
Si nu-ntelegi ca eu sunt bietul
Nebun culegator de flori
Ce ma ridic incet cu-ncetul
Pana la stancile din nori.
Dar forma ta inselatoare
Ia calea timpului apus,
Si cand ajung pana la floare,
Ea se ridica tot mai sus.
(Pe Marea Neagra)
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Duiliu Zamfirescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2005
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Duiliu Zamfirescu. “Adio.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/duiliu-zamfirescu/poezie/adioIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.