Dan Laurențiu›Poezii
(6 texte)Dan Laurențiu (n. Laurențiu Ciobanu la Iași pe data de 10 august 1937 - d. 21 decembrie 1998) a fost un poet și eseist român din generația anilor Biografia completă →
Albastru câmp și aripi
din Privirea lui Orfeu (1984)
Albina tremură în câmpul suav cu raze infraroșii albina tremură și mă întunecă pleoape de porțelan voi avea voi avea ce bine sub valuri
Fericirea castă
din Patul metafizic (2000)
Ce fericire să-l descoperi pe Dumnezeu în pântecul unei femei acolo unde se naște copilul acolo unde arta absolută nu mai are nici un
Mountolive
din Mountolive (1994)
Cea mai adâncă voce cu care Dumnezeul a creat Lumea este vocea ta ea vine din pădure din noapte din haos ascult la telefon această
Ce bine
din Patul metafizic (2000)
Ce bine e Doamne să dorm lângă Tine este la fel de bine de parcă aș dormi lângă femeia pe care o visez și n-am întâlnit-o ea rătăcește pe
On revient toujours
din 101 poezii (1993)
Totdeauna m-am temut de femeie ascunde-mă mamă primește-mă înapoi în pântecul tău voi sta acolo ghemuit ca un diamant strălucind într-un
Mountolive (fragment)
din Mountolive (1994)
Vreau să scriu în încercarea de a construi un drum bătut cu diamante spre tine vreau să scriu cu nepăsarea de a ajunge la finalitatea care nu