Cornul mării, cornul serii
de Dan Botta(2010)
1 min lectură
Mediu
Valul bate-ncet în stâncă,
Spuma-i dulce o-nfășoară
Într-o horbotă ușoară;
Umbra serii de vioară
Crește-n liniștea adâncă.
Privesc cerul. Se adună
Zarea pură-a unui vis,
O lucoare de abis
Mă îmbracă. Cum răsună
Cornul mării, indecis.
Strălucește în orgia
Viorie de pe mare
Luna palidă, în zare,
Luna din Infern, soția
Sufletelor în pierzare.
Þipă-n volburi largi lăstunii,
Umbra crește ca o floare,
Ca o floare-amețitoare,
Apa,-n gemetele lunii,
Jos pe stâncă, albă, moare.
De departe sună cornul,
Cornul serii, cornul mării,
Cornul surd al întristării,
Cornul mării, cornul serii,
Cornul jelei și-al pierzării!
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dan Botta
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Dan Botta. “Cornul mării, cornul serii.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/dan-botta/poezie/cornul-marii-cornul-seriiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.