Vis mort...
de Constantin T. Stoika(2010)
1 min lectură
Mediu
S-a ofilit în seră crizantema
Și-a picurat petală cu petală...
În stol, cernite gânduri dau năvală
Să-i împletească-n ritm de vers - Poema...
S-a stins o viață-n umbră sepulcrală...
Și nimeni n-a rostit în cânt emblema
Șiragului desprins de crizantema
Ce-a fost un vis - sclipire siderală...
Și gânduri triste împletesc sonetul...
Mireasme unei flori ce-a fost să piară,
Și-apoi să-și plângă visu-n cânt - Poetul...
Din neguri se desprinde o icoană:
Din revărsat senin de primăvară,
Sclipind într-un decor cernit de toamnă...