Pe insulă cu Ilarie Voronca
din Metamorfoze (1934)
de Constantin Nisipeanu(2009)
1 min lectură
Mediu
În freamăt pădurea aduce orgele
Unei împărății închisă-n sertarele vântului
Între cer și pământ crepusculul
E presat ca o floare într-o carte
Acum ramurile au devenit sulițe
Care străpung până la sânge pulpa depărtărilor
În țarcul cerului a apărut turma de stele
Printre care luna e cioban
Înnoptarea se așează pe buze ca un flaut
Din care fug păsările de cristal ale cântecului
Pe oceanul cuvântului au ancorat visele corăbii
Sângele e o floare pe care ți-o ofer s-o porți la butonieră.