Dincolo de aceste ruini
de Constantin Nisipeanu(2009)
1 min lectură
Mediu
Noaptea înflorește pe deget ca un arbore
Pe care luna se așează cu aripile ostenite
Dintr-o frunză izbucnește o panteră de argint
Cu gâtul întins peste somnul meu
Asfințitul mă izbește peste obraz cu palme de scamă
Din care se desprind fantome cu măști de plumb
Mi-am lipit aripi să pot zbura peste orașul de umbre
Spre insula unde glasul va deveni o pasăre luminoasă
Dincolo de aceste ruini - fugărit de marea neliniște
Sufletul meu aleargă prin iarba nopții călare
Iar toamna trece cu flacăra de aramă
Încolăcită reptilă pe brațul pădurii
* Spre țara închisă în diamant; 1937
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Constantin Nisipeanu
- Tip
- Poezie
- An
- 2009
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Constantin Nisipeanu. “Dincolo de aceste ruini.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/constantin-nisipeanu/poezie/dincolo-de-aceste-ruiniIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.