Oglinda mea fiind, de ce nu-mi semeni?
de Constanța Buzea(2003)
1 min lectură
Mediu
Disprețul e harul deznădejdii,
Nestinsă contemplarea dintre gemeni.
Oglinda mea fiind, de ce nu-mi semeni?
Tu, care harnic îmi prezici primejdii?
Părem că suntem fiii unor steme
La care nimeni nu se mai gândește
Sîngele cui, pierdut, ne osîndește
Să fim în cimitire de poeme?
Nu ne-a fost dat curat aceleași simț și
Neputrezita inimă de ceară
Ca în virtutea ei să fim ca sfinții.
Păscuți de trup, desăvîrșit să pară,
Acest păcat destăinuirăm minții,
Că, neputându-l stinge, ne omoară
Din volumul “Sala nervilor”, 1971
Nestinsă contemplarea dintre gemeni.
Oglinda mea fiind, de ce nu-mi semeni?
Tu, care harnic îmi prezici primejdii?
Părem că suntem fiii unor steme
La care nimeni nu se mai gândește
Sîngele cui, pierdut, ne osîndește
Să fim în cimitire de poeme?
Nu ne-a fost dat curat aceleași simț și
Neputrezita inimă de ceară
Ca în virtutea ei să fim ca sfinții.
Păscuți de trup, desăvîrșit să pară,
Acest păcat destăinuirăm minții,
Că, neputându-l stinge, ne omoară
Din volumul “Sala nervilor”, 1971
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Constanța Buzea
- Tip
- Poezie
- An
- 2003
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Constanța Buzea. “Oglinda mea fiind, de ce nu-mi semeni?.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/constanta-buzea/poezie/oglinda-mea-fiind-de-ce-nu-mi-semeniIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.