Lied
din volumul “Roua plural”, 1999
de Constanța Buzea(2005)
1 min lectură
Mediu
te-aș ține în loc ți-aș spune blând
că dinolo de ceasul care
aproape-i dus tu n-ai scăpare
și nu mai torn nimic nicicând
or să răsară pe cristal
reflexe de păduri în soare
nebun în turn un frâu de cal
în cupă omul care moare
nu te-ntrista copil măreț
aceasta n-are să se-ntâmple
desfă-ți surâsul între tâmple
cum fata gulerul său creț
s-apară sânul vorbăreț
desfă-ți surâsul în splendoare
căci dincolo de ceasul care
nici nu s-a întrupat tu treci
cu cal cu tot ca printr-o plasă
străin de gând și de cuvânt
de flăcări fumurii și reci
un duh în setea luminoasă
a unei duble lungi săgeți
te-aș ține-n loc ți-aș spune blând