Copil
de Constanța Buzea(2005)
1 min lectură
Mediu
cu degetele pline de ghimpi
cu solzi și polen pe obraji
te caut
străbat un ținut foșnitor
cu stoguri de iarbă pe loc
și turme
am buzele arse de vânt
și părul meu dulce miroase
a somn
te simt liniștită răcoare
prin tine visez să mă uit
lună gri
sunt greierii pe umerii mei
crengi libere umbre sorb cer
sunt tristă
mi-e bine gândind cum se duc
spirale de nori către nordul cu păsări
va fi când va fi un extaz
solemnă m-așez de pe-acum
în genunchi