Afară e vară se-ntîmplă să simți

Mă cere, mă naște
Și-n viață mă lasă
Colina – această genune frumoasă.

Nu știu ce se întâmplă, petreceri de taină,
Tămîia din brazi o sorb frunzele pale,
Asupra mea vine cu mîinile tale
O umbră străină în vechea ta haină.

Afară e vară – se-ntîmplă să simți
Cu sîngele rece,
Cu frigul în dinți.

Ca fructele-ciorchine stau pietrele-n val.
Hotarnic e murmurul care le vine
din morții închiși în ulcioare pe deal.

Cu cît mă despart de putere, de zile,
Cîștigul se strînge-n pupile,
Închide tu ochii
Și trece-mi în somn
Cu dor, răstignitul meu domn.

Din volumul “Răsad de spini”, 1973