Valeriei
de Cincinat Pavelescu(2010)
1 min lectură
Mediu
Îmi place să te văd frumoasă,
Deși, din frumusețea ta,
Eu n-am decât zădărnicia
Imaginii de-atâți visată.
Mi-e drag să știu că al tău suflet
E bun, deși voi aștepta
În van dovezile pe care
Le dai... când inima ți-e dată.
Și-mi place, fără vreo nădejde,
Să te iubesc așa-n tăcere,
Spre un buchet ce se pălește
Să fiu privirea ce-o arunci...
Sau picătura ce pe geamuri
Alunecă și-n umbră piere;
Un vers uitat, dintr-o poemă
Ce trist începe cu: Atunci...
Așa sunt eu. Poate că versul
Te-ar fi făcut să plângi o clipă...
Și picătura neștiută
Îți răcorea un tainic dor;
Ca și buchetul melancolic
Ce cu-a parfumului risipă,
Putea-ntr-o seară să-ți adoarmă
Încet... un gând chinuitor.
Și n-ai vrut. Dulce și pribeagă
Rămâi să-nchipuiești femeia...
Eu voi trăi în veci statornic
Acelei clipe ce s-a dus...
Înamorat de-o stea, izvorul
Se mulțumește cu scânteia
Ce-n mica-i lacrimă răsfrânge
Lumina astrului apus!
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cincinat Pavelescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 153
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Cincinat Pavelescu. “Valeriei.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/cincinat-pavelescu/poezie/valerieiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.