Simfonia ploii
Dlui Take Ionescu , Paris. 1902
de Cincinat Pavelescu(2010)
1 min lectură
Mediu
E noapte de toamnă și plouă!
Ce trist e când plouă în noapte,
În plânsetul ploii nu-s șoapte
De flori sărutate de rouă,
Sunt lacrimi ascunse și mute
Ce nasc și ce mor neștiute.
În fiecare picătură
Ce picură din ramuri,
În fiecare picătură
Ce-alunecă pe geamuri,
Sunt voci de jale și de ură,
Sunt rugi, crâmpeie de blesteme,
E o largă, surdă simfonie,
E toată sumbra tragedie
A sărăciei care geme
Pe bănci, sub poduri, prin grădini
Întunecând cu ochi haini
Și glasuri amărâte
Tăcerea plină de fiori
A nopților posomorâte!
Sub lustrul apei strada pare
Un râu statornic, fără val,
Și flacăra de felinare
E ca o lamă de pumnal.
Pe când visezi la pianu-ți, doamnă,
Și-asculți al sobei dulce cânt,
N-o să-nțelegi ce triste sânt,
Când plouă, nopțile de toamnă.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cincinat Pavelescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 133
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Cincinat Pavelescu. “Simfonia ploii.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/cincinat-pavelescu/poezie/simfonia-ploiiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.