Havuzul
de Charles-Pierre Baudelaire(2004)
1 min lectură
Mediu
Ti-s ochii ostenit, iubita!
Inchide-i, si pe-adancul pat
Ramai culcata, toropita,
Cum desfatarea te-a lasat.
Havuzul murmura afara
Zi, noapte, si-mprumuta glas
Iubirii care-n asta seara
M-a prins in dulcele-i extaz.
clarul snop defoaie
Mii de flori,
Phoebe le inmoaie
In culori,
Lacrimi ca o ploaie -
Stropi sonori.
Asa si duhul tau, vapaie
De patimase fulgerari,
Cutezator o cale-si taie
Spre vaste si vrajite zari.
Apoi, astamparata unda,
Ca un izvor care-a scazut
In inima mi se cufunda
Pe povarnisul nevazut.
clarul snop defoaie
Mii de flori,
Phoebe le inmoaie
In culori,
Lacrimi ca o ploaie -
Stropi sonori.
O, tu, care-mi rasai divina
In noapte, dulce mi-e-n auz
Sa simt, la sanu-ti, cum suspina
Eterna soapta din havuz!
Fosniri de arbori, noapte, bura
Ce suna, luna ce colinzi,
Melancolia voastra pura
Incheaga dragostei oglinzi.
clarul snop defoaie
Mii de flori,
Phoebe le inmoaie
In culori,
Lacrimi ca o ploaie -
Stropi sonori.
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- An
- 2004
- Cuvinte
- 154
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 42
- Actualizat
Cum sa citezi
Charles-Pierre Baudelaire. “Havuzul.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/charles-pierre-baudelaire/poezie/havuzulIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.