Gustul neantului
Traducerea: Radu Cârneci
de Charles-Pierre Baudelaire(2009)
1 min lectură
Mediu
Trist suflet, altădată îndrăgostit de luptă,
Speranța, ce c-un pinten ardoarea-ți aduna,
Te-a părăsit! Nevolnic, de-acum te poți culca,
Mârțoagă costelivă având copita ruptă.
Dormi, inimă; din tine uitarea doar se-nfruptă.
O, cuget frânt și searbăd! Tu nu mai poți prăda,
Fără de gust amoru-i, o scârbă ne-ntreruptă;
Adio zvon de trâmbiți și flaute, mi-e suptă
Plăcerea: nu-s tentații să-mi frângă inima!
Ah, mândră primăvară, unde-i mireasma ta!
Și timpul mă devoră cum viespile o fruptă,
Precum zăpezi rod trupul pornit a degera;
Privesc de sus Pământul în rotunjimea sa:
Pustiul se întinde în vrerea lui coruptă!
Oh, avalanșă, du-mă-n prăpastia abruptă!
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- An
- 2009
- Cuvinte
- 102
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Charles-Pierre Baudelaire. “Gustul neantului.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/charles-pierre-baudelaire/poezie/gustul-neantului-2Intrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.