Ne-ntâlneam amândoi pe-nserate
de Alexandr Blok(2015)
1 min lectură
Mediu
Ne-ntâlneam amândoi pe-nserate.
Peste râu barca lin te purta.
Plictisit de idei rafinate,
Numai rochia albă-mi plăcea.
Ne-afundam în misterul tăcerii.
Pe un clin de nisip - undeva,
Se-aprindeau lumânările serii.
Un chip palid visa cineva.
Patimi, șoapte, ori arderi mocnite
În tăcerea de-azur la stingeam...
Lângă malul cu stuf și răchite,
În cețoasele seri ne-ntâlneam,
Nici iubire, nici dor, nici obidă,
Toate-au fost, au zburat, le-am uitat...
Tu - în albul veșmânt, panahidă
Și-a ta vâslă de aur curat.
13 mai 1902
Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandr Blok
- Tip
- Poezie
- An
- 2015
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandr Blok. “Ne-ntâlneam amândoi pe-nserate.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/alexandr-blok/poezie/ne-ntalneam-amandoi-pe-nserateIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.