Scrisoare
de A. Mirea(2007)
1 min lectură
Mediu
De când trăiesc la țară, Sacerdote,
M-a convertit, ca pe Rousseau, natura.
De-aceea de astăzi las literatura
Și-azvârl în foc carnetul meu de note.
De-acum mă pun serios să adun bancnote,
În pod îmi spânzur lancea și armura,
Și, cum vă spun, am să vă fac figura,
Chiar dac-aș ști că-s Anghel Bounarotte!
Ce-atâta artă când în pruni rodește
Aperitivul zilelor de mâne,
Când am hameiul dospitor de pâne,
Și mă-nveșmântă cânepa și inul?!
Vezi Sacerdote, astfel se sfârșește
Cariera mea…Așa mi-a fost destinul.
Așa cum arăta M. Dragomirescu „Răsunetul său( al Caleidoscopului lui A.Mirea –n. n, -) a fost mare nu numai printre cititori, ci și în rândul scriitorilor. Chiar dacă nu am putea vorbi de o filiație directă de la A. Mirea la G. Topârceanu, este limpede că autorul „ baladelor vesele și triste” s-a instruit de la înaintașii săi pe care i-a prețuit”.
Nu văd de ce uni dintre poeții de astăzi n-ar face același lucru. „Parodiile” lui Topârceanu arată cât de original poți fi chiar dacă ai unele modele celebre