"trenul ca pecete." – 5970 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ACAdam Claudia
Ce să vă spun eu despre mine? Sunt ca trenul de pe șine- Peroanele mi le iubesc Chiar de trebui să opresc.
44 poezii, 0 proze
Ciobotaru Monica Silvia
Valoarea timpului...Ca sa-ti dai seama cat valoreaza un an, intreaba un student care a picat examenul. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o luna, intreaba o mama care a nascut prematur un copil. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o zi, intreaba pe cineva nascut in 29 februarie. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o ora, intreaba doi indragostiti care abia asteapta sa se intalneasca. Ca sa iti dai seama cat valoreaza un minut, intreaba un om care a pierdut trenul. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o secunda, intreaba un sofer care tocmai a evitat un accident. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o viata, intreaba-te ce simti cand pierzi pe cineva drag. Pretuieste fiecare moment pe care il ai...
4 poezii, 0 proze
MRMitra Raluca
Copil bălai născut în miez de iarnă sub zodia care a dat cele mai mule genii. Și cei mai mulți nebuni. 1986. Către ce converg eu? Către viață și dincolo de ea când va fi vremea (poate am sa vă vizitez). Suflet dual, am trecut pe la cifre ca în prezent să mai am un an juma' de litere. Pe unde o să ajung? "La mine" - spune-mi tu. Cred în Doamne-Doamne și-n minuni nu-de-om-făcute. Și-n copii, în flori, în fluturi. Tu crezi? sunt doar curioasă. Scriu cu stiloul, mai puțin la examene: acolo am pixuri norocoase pe care e inscripționat 1 nume. Ei da! am corupt și eu minori. Se fue de-acum... Vreau un E.T. ca mine și să văd lumea. Așa... o bucățică, cât să-mi înec dorul de aripi, să domolesc vântul de larguri din mine (și nu, n-o plagiez pe Olguța). Cum face trenul? Uuu... te duc... te duc... te duc... Mai vrei să vin?
9 poezii, 0 proze
Mihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
Linda Martin
O biografie se scrie in timp, trecand prin trenul vietii, acumuland salata de experiente necesara. Ea se va scrie pe parcursul anilor.
1 poezii, 0 proze
DMDumitru Matcovschi
1939 : 20 octombrie - în comuna Vadu-Rașcov, județul Soroca, se naște Dumitru Matcovschi din părinții Leonte și Eudochia, plugari români 1956-1961 : Student la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău, Facultatea de Istorie și Filologie. Volens-nolens, absolvește Universitatea; or, în 1960 Institutul Pedagogic fuzionează cu Universitatea. 1960 : Student în anul cinci, este invitat în calitate de colaborator literar la cotidianul "Moldova Socialistă", unde va rămâne și după absolvirea Universității 1962 : 21 octombrie - se căsătorește cu Alexandrina (născută Șoldan), studentă în anul patru la Litere. Prezintă manuscrisul primului volum de versuri, care e discutat la Uniunea Scriitorilor și recomandat spre publicare. Devine membru al Uniunii Jurnaliștilor din U.R.S.S. 1 decembrie - este "chemat" sub arme; trenul îl duce în orașul lui Kant (Konigsberg, azi Kaliningrad) 1963 : Apare prima plachetă de versuri, Maci în rouă, Editura Cartea moldovenească, Chișinău. 1964 : noiembrie -...
17 poezii, 0 proze
INIoan Nenițescu
S-a născut la 11 Aprilie 1854, în orașul Galați. Fiu de manufacturier, și-a început școala comercială la Galați, dar a terminat liceul la Iași, apoi a frecventat cursurile Facultății de litere. După Războiul de independență a plecat la Berlin, unde a urmat Filosofia. Și-a dat doctoratul tot în Germania la Leipzig (1887). Moare la 23 Februarie 1901 în timpul unei călători la Buzău cu trenul și a fost inmormântat la București. Poezii Flori de primăvara (Berlin, 1880; Editia a II-a, București, 1889) Șoimii de la Războieni (poem în 9 cânturi, București, 1882) Pui de lei (București, 1891) Pui de lei Țara mea Moartea lui Decebal Voința neamului Tatăl nostru în câteva istorioare pe înțelesul tuturor (Buc., 1894) De la românii din Turcia europeană (studiu etnic și statistic asupra aromânilor, București, 1895) Poezii (București, 1911) Teatru Radu de la Afumați (dramă istorică în 5 acte, București, 1897) O singură iubire Două femei Vlad Țepeș Mihai Viteazul
1 poezii, 0 proze
Rasul Gamzatov
Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...
1 poezii, 0 proze
trenul ca pecete.
de viorel gongu
Tata, dumnezeu să-l odihnească, a fost fiu de ceferist și ca un făcut, a ajuns și el în branșă dar impegat de mișcare. Mama era balerină la Cărăbuș. Tata s-a îndrăgostit și din gelozie a scos-o din...
omega
de Ștefan Petrea
pe piedestalul frângerii înfrângerii de costiță moale stau toate femeile pe care le-am aburcat în trenul vieții azi penița plânge a cerneală și a singurătate pecete de rege fără regat miros de...
femeia din tren
de Nicolae Tudor
S-a întâmplat în cinci minute. Credeți că lucrurile importante se petrec pe îndelete? Nu. Când te joci cu limita, un singur pas și poți fi afară. Labirintul vieții mă forțase pe un drum înfundat și...
poem pentru mine însumi despre cum stau de vorbă cu mine însumi
de George Pașa
privesc în oglinda dintr-o altă oglindă aflată într-o altă oglindă aflată într-o altă oglindă... până nu se mai vede nimic, nici măcar punctul ăla pe care tot încerc să-l așez undeva, dar nu are...
Marți, 13
de Cristian Melesteu
MARÞI, 13 Marți și 13. Astăzi cred că sunt mai mult de 3 ceasuri rele ca de obicei. Pe perete ceasul, pe care este inscripționată denumirea unui medicament, se mișcă leneș, parcă pentru a-mi face în...
Roman din roman (I- fragment)
de Stanica Ilie Viorel
Numele. Îl spui și îl auzi de atâtea ori! Uneori, te întrebi de ce porți acest nume. Poate ar fi bun un ritual, ceva, când să îți alegi numele. De fapt, dacă mă gândesc mai bine, ar fi un obicei...
Vernisaj la Viena
de Amelia Mociulschi
Primisem o invitație, nesperată, pentru o expoziție de pictură la Viena. Reușisem cu greu să obțin pașaportul. Aveam pe el o viză doar pentru șapte zile. Deși vernisajul avea loc abia peste o...
Un anticar mereu în sărbătoare
de serban georgescu
„… dormitam strâmb în sunetul de târziu iernatec și voiam să aprind lumânarea de pe fereastra apăsată de ninsoare, pentru a depărta plânsul ce colinda și a ceti pentru totdeauna …” Iată cum nu se...
Uitarea pe dinafară
de Adrian A. Agheorghesei
Câteodată, eşti atât de singur încât te confuzi cu înţelepciunea, atât de trist, încât te crezi arbore având crengi de spus, de curs. O, nu! Nimic nu e de spus când urli la tine ca icoana la perete,...
Lupii de la ora cinci
de Grig Salvan
Alerg cu spaima morții în suflet, cu haita de lupi după mine, îi simt parcă tot mai aproape, cu răsuflarea lor rece și aburoasă în ceafă, dar picioarele grele ca de plumb nu mă mai ajută... când simt...
Oameni și vremuri 9
de nicolae tomescu
În curând, la Arsenal au avut loc schimbări. Inginerul Georgescu, colonelul comandant, n-a mai fost văzut prin întreprindere. Unii s-au bucurat, că prea se speriau de el când apărea, și apărea destul...
Trenul Fantomelor
de Bio_TeChniK
O să adun intr-un vagon anii mei de fericire...bucurii și amintiri... și poate am sa-l colorez in grafitti...iar atunci cand va trece prin orasul tau, tu sa stii ca acela a fost un vagon din trenul...