"tragismul autocunoașterii" – 836 rezultate
0.02 secundeMeilisearchNicolae Avram
Licențiat în drept Cântece de sinucigaș ( cartea I ) - Mesagerul 2000 Litanii pentru diavol - Ideea Europeană 2006 Cântece de sinucigaș ( cartea a doua ) – Vinea 2008 Îngrijitorul ediției „Iată cina. Iată taina” – poeme de Aurel Onișor – Eikon 2007 (avrampoems@yahoo.com) „Avem de face cu un poet adevărat, Nicolae Avram, din Beclean, Bistrița – Năsăud, un poet al cărui „cinism” liric, de mare forță frizează tragismul existențial, altminteri decât în „joaca de tragicul” întâlnită din abundență la mulți postmoderniști de profesie” Constantin STÃNESCU în „Adevărul literar și artistic” „Nicolae Avram nu e, cu certitudine, un ludic postmodernist și se află la polul opus modelului „optzecist” ; el scrie o poezie intens tragică ( și în descendența marilor poeți tragici ), pe care aș numi-o post-agonală. Vechile teme moderniste ale răului universal și ale sinuciderii, uzitate până la demonetizare, capătă a proaspăt – întunecată splendoare în poezia lui Nicolae Avram. ( …) Nicolae Avram...
17 poezii, 0 proze
Gabriel Liiceanu
Gabriel Liiceanu – Născut în 23 mai 1942, la Rîmnicu Vîlcea. Studii universitare la București, Facultatea de Filozofie (1960–1965) și Facultatea de Limbi Clasice (1968–1973). Doctoratul în filozofie la Universitatea București (1976). Cercetător la Institutul de Filozofie (1965–1975) și Institutul de Istorie a Artei (1975–1989). Director al Editurii Humanitas din 1990. Profesor la Facultatea de Filozofie a Universității București din 1992. Scrieri – Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii (Univers, 1975; ed.revăzută Humanitas, 1994); Încercare în politropia omului și a culturii (Cartea Românească, 1981); Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă (Cartea Românească, 1983; Humanitas, 1991); Apel către lichele (Humanitas, 1992); Cearta cu filozofia (Humanitas, 1992). Traduceri din Platon, comentatori aristotelici și filozofi germani (Heidegger, Schelling). EDITÃRI – Epistolar (Cartea Românească, 1987), C.Noica, Jurnal de idei (Humanitas, 1990) ș.a. Mentionez...
5 poezii, 0 proze
Bogdan Gagu
Artur Silvestri: "Prin ceea ce se cunoaste dintr-o creatie fara indoiala mai ampla, poezia lui Bogdan Gagu pare a fi ,dincolo de un aer ” deceptionist” izbitor , expresia unui suflet zbuciumat , terorizat de sfarsitul inevitabil ce se evoca pretutindeni cu o staruinta de vremuri apocaliptice. Poet al unei singure teme , el a dat totusi cateva exemple de literatura adevarata precum in memorabila poema ” cum murim”." Daniel Corbu:"Extrem de bogate în idei, afisînd un tragism autentic si un stil original." Iulian APOSTATU:"Bucuria nereținută că în Bogdan Gagu am descoperit un poet. Autentic, temerar, percutant prin idei și imagini, teribilist uneori, pentru că, vorba lui, „mă plimb pe magheru/ mănînc forneti și fumez că sunt baștan între aurolaci/ sunt tare de tot”. Felicitări, Bogdan Gagu! Și o tragere de mînecă la cei 24 ani: atenție la talantul ce vi s-a dat, să nu vă-nghită vedetismul de trecătoare modă!" INONI... "I" - INDESCIFRABIL... ce scriu sunt niste randuri goale care au NIMIC...
338 poezii, 0 proze
Margareta Cemârtan-Spânu
Margareta Cemârtan s-a năsut în 1942 la 19 noiembrie, la Mihăilenii Vechi, județul Bălți. În 1949 este deportată în Siberia și se întoarce în satul natal în 1956. În 2002 publică trei eseuri – “Mărul”, “Mustangii” și “Lupii”, iar în 2006 “Lupii (Amintiri din copilărie)”. Grigore Vieru: ”Margareta Cemârtan-Spânu este una din victimele criminalului regim stalinist. Iar tragicul ei destin reprezintă imaginea dramei întregii Basarabii. Întâlnim în “Amintiri din copilărie” care sunt o față opusă luminoasei copilării descrisă de Creangă, pagini tulburătoare pe care le putea așterne pe hârtie numai un suflet ale cărui frumusețe și puritate au fost adânc rănite în copilărie și adolescență.” Margareta Cemârtan-Spânu a fost deportată la 7 iulie 1949, în cadrul operațiunii secrete „IUG”, desfășurată de autoritățile sovietice. Pentru că nu avea mamă, a fost deportată împreună cu bunica, tatăl și fratele ei. În acea perioadă avea 6 ani și jumătate. Au fost urcați cu toții în mașini militare, în...
0 poezii, 0 proze
Mihail Afanasievich Bulgakov
Mihail Bulgakov (rusă Михаил Афанасьевич Булгаков) (n. 15 mai 1891 - d. 10 martie 1940) a fost un romancier și dramaturg sovietic de origine ucraineană. Destinul lui Bulgakov pare guvernat de același amestec de satiră, fantastic și tragism care e amprenta operei sale. La 3 mai 1891, la Kiev, în familia unui profesor al Academiei Teologice se naște primul copil, Mihail Afanasievici Bulgakov (Михаил Афанасьевич Булгаков). În 1909 absolvă Gimnaziul nr. 1 din Kiev, școală de prestigiu, după care urmează cursurile Facultății de Medicină din Kiev. După facultate, practică medicina pe front, în timpul Primului Război Mondial, apoi într-o comună de lângă Kiev. Peste un deceniu va publica...
6 poezii, 0 proze
tragismul autocunoașterii
de Constantin Enianu
În Roma anului 1600, centrul celei mai mari propagande din istoria creștinismului, Catolicismul era amenințat de Protestantismul din nordul Europei. Atunci exista un nou mesaj pentru cei care își...
Revelații (IV)
de florin otrocol
Sunt depășit complet cînd mă gândesc la mine, la Dumnezeu, la mine, la semeni. Dacă El ar fi atins de durerile uitărilor sale, percepând tristețile copleșitoare, și-ar abandona defintiv creația; ar...
Relicto corpus
de Daniel Aurelian Rădulescu
Am parcă evitat tragismul să nu-mi inspire an ce-ncepe, Să nu mă năpustesc cu suflet rănit, să-i caut oblojiri Cu leacuri noi de vorbe goale l-atâtea plinuri de-amintiri Copilărești, vizionante...
Orfeu si Eurydike
de Vanghele Ion
Mitul celor doua personaje are ceva din tragismul lui "Romeo și Julieta." Conținutul mitului este simplu : Orfeu ( al cărui nume înseamnă "beznă",) este îndrăgostit de o frumoasă și tânără femeie...
Romieo șî Jiulieta
de Cucu Constantin
Chiar dacă tradiția moldovenească nu a înregistrat până acum vreo poveste de tragismul și intensitatea lui „Romeo și Julieta”, lirismul proverbial al locuitorilor acestor locuri, așa cum ne este...
Vintage - VIII -
de Emil Iliescu
Luc ar fi vrut să împrumute ceva din însușirile cameleonului, dar tragismul privirii sale și paloarea tot mai pronunțată a feței o dădeau de gol. Trebuia însă să-l mintă pe acest om. Să vadă ce și...
tu mă credeai...
de Daniela Luminita Teleoaca
aveam gândurile goale un vraf de țoale aruncat pe deasupra roșu nu se asortase niciodată cu mov ne făceam că nu conștientizăm lipsa de intonație timpul tragismul cu care ne înconjuram numele eram...
Libertatea intelepciunii si intelepciunea libertat
de Bogdan Chirica
Libertatea înțelepciunii și înțelepciunea libertății Absolutizarea libertății* Compromiterea unui adevăr prin luciditate* Înțelepciunea depășește și anulează gândirea în cuvinte* Omul,vânător al...
Rescriu finalul
de loredana tudor-tomescu
Cand negru-o sa te-nchida De tot in non-culoare Furandu-ti chiar si-albastrul Ce-ti curge prin artere Vei stii că-i ceasul-țipăt De-o ultimă schimbare Ca viața nu-ți mai poate Retroceda himere Și am...
Ars trecut
de Marius Florin
Mai e dragostea oare ce era inainte? Acea dragoste, de negasit astazi, cocon inviolabil, inexplicabila? Ma intreb cum era sa iubesti, lasand vorbele inaintasilor mei, lasand chiar vorbele mele pe...
Avem și la Paris
de qasman
Avem și la Paris Motto: “- Ei, acuma, mai du-te pe pământ și te mai plimbă.” Caragiale – Partea poetului Matușa Tamara, a eroului nostru de ultimă oră, nu e chiar de ici de colea. Înlocuirea ei de...
revolutie in noi?
de C. Octavian S
În ceasul întristării zâmbetul lucește, a frigider răpus și scos din priză, a suspin e vremea caldă, de o vreme peste tot batiste și glumeți... e cald de frige oul pe asfalt doar un robinet deschis...
Luciditatea, miraj și tragism
de ROMEO BLAJ
Lucrarea lui Emil Cioran, Cartea amăgirilor, este împărțită în șapte capitole neintitulate, însă unele subcapitole au titlu. Conținutul eseului cultivă aforismul, modalitatea de abordare a temelor...
Reflecțiile alexandrine din
de ROMEO BLAJ
Publicată în anul 1940, lucrarea lui Emil Cioran, Amurgul gândurilor, este împărțită în paisprezece secțiuni neintitulate. Eseul cioranian cultivă aforismul, valorificând virtuțile metaforice ale...
Fix în Fisc
de Elena Marcu
Toată lumea zâmbește aprobator și cu îngăduință în fața celebrei sintagme „de moarte și fisc nu scapă nimeni”. După dramatica mea experiență, aș spune că uneori ele chiar sunt intim legate una de...
