"soarele meu " – 14617 rezultate
0.01 secundeMeilisearchRoman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
Mihai Nebeleac
romancier ucrainean născut în Rona de Sus la 17 ianuarie 1949, decedat la 18 februarie 2003 Poetul și prozatorul Myhailo Nebeleac s-a născut la 17 ianuarie 1949 în comuna Rona de Sus, județul Maramureș, într-o famile de țărani. «M-am născut între munții albaștri/ din aleanul cântecului de oier,/ pe unde timpul șerpuie într-una, doar în răsuflări de primăvară/ apropiindu-se cu sete/ de cofa cu apă rece/ pe unde ierburile zboară/ tot printre șiruri de cocori…», va scrie într-una din poeziile sale, despre locul său de naștere, care a devenit pentru Myhailo Nebeleac alfa și omega a scurtei și neliniștitei sale vieți – «Aici este liniștea nașterii mele,/ aici este soarele plopilor mei,/ aici începe urcușul/ drumului meu către stele!..» Drumul către stele al poetului, ajuns el însuși o «stea» a literaturii ucrainene din România s-a dovedit a fi nedrept de scurt și deseori un «urcuș» greu. După terminarea școlii elementare din satul natal, unde-l avea profesor de limbă și literatură...
0 poezii, 0 proze
JLJemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
Andreea
Soarele...numai el poate straluci etern in ochii cufundatzi in durere..
13 poezii, 0 proze
Dominique Costescu
Lucrurile frumoase se demonstrează...Păcat că de cele mai multe ori așteptăm ca altcineva să le facă...
7 poezii, 0 proze
GDGeorge Daoan
Văd soarele într-o frumoasă zi de toamnă, puțin după apus. Copilăria cu toate nebuniile naive și spontaneitatea pură o petrec în Bucovina. Ma mut în capitală odată cu majoratul pentru studii și tot aici...
13 poezii, 0 proze
Otvos ildi
Când soarele a aparut cu zâmbete și visurii, Iar cerul a început sunetul cel dulce al primăverii, Natura fericită ne-a cântat Iubirea dulce a timpului. Cu miere-n suflet și în inimii, Natura ne-a rostit Cântecul tainic de iubire Mirosul florilor de mai, Recită încet,cu duioșie Versul lin al dragostei; Spunându-ne cu dor secretul primăverii.
1 poezii, 0 proze
Mariana Pacurariu
S-a spart albastrul si ...soarele e tot o rana la apus.
3 poezii, 0 proze
SIspiru ion
Nascut acolo unde marea se uneste cu soarele la rasarit ,la 12/03/1979 in Mangalia . Iubesc poezia si atunci cand eu cu mine am ramas petrec timpul citind vietii poezii!!
13 poezii, 0 proze
neleapca mihaela
fiecare copac este un deget cu care pamantul arata soarele din noi
4 poezii, 0 proze
Soarele meu..
de Mary
Soarele meu Roteste departe, Soarele meu se aprinde Peste vecii suferinde Dincolo de moarte. Soarele meu, Cerul obscur cu mare-l imparte.
Soarele meu
de Elena Albu
-Iar ai încălțat stelele pe dos? Þi-am spus că ai să te împiedici de curcubeie! Numerele pentru tine încă n-au nici un rost, Timpul îți curge altfel între ,,va fi\" și ,,a fost\". Mie îmi întorci...
Soarele meu
de kisgyorgy tibor
Frig si intuneric Respir greu si inghetat Calm, in peronul garii, Astept, acel tren uitat. Imi amintesc, aceea privire, Acel, ultim sarut, Traiesc intr-o amagire, Mi-a spus sa nu o uit. Trebuie sa...
Soarele meu
de Filip Militeanu
Vezi tu strălucitorul soare Cum se ascunde printre nori ? Și totuși raza care moare Ne-a mângâiat de-atâtea ori ! Același disc ce ne gonește Cât ține vara sub umbrar, În cruda iarnă ne-amăgește Și...
Soarele meu
de Elisabeta Branoiu
nu știam că am să impart dragostea cu Tine oare, ce s-a modificat în mine ? ce a ieșit la lumină ? prin poziționarea Ta în a mea inimă din această ultimă confruntare viața mea e acum, cum nu se poate...
Soarele meu
de GINA-ELENA SOLOMON
Esti soarele pe care uneori Nu-l poti vedea de-atatia nori, Esti soarele ce-mi lumineaza fata, Esti soarele ce-mi incalzeste viata! Ai rasarit in vita mea cand nu ma asteptam, Cand credeam ca totul e...
soarele meu
de Silvia Goteanschii
De ce te ascunzi tu de mine, tu în mine, de ce îmi cauți un loc cald în pământ? Oare nu știi că dragostea pe care ți-o port se va înălța în carnea ta ca un spic de aur? Oare nu știi că în lumina...
Soarele meu murise.
de Cosmin Alexandru
Nu mai e soare pe cerul meu. Ultimul apus pe care l-am privit A fost in ziua cand ne-am spus adio. Ne-am tinut de mana si am privit cerul. Soarele , Ranit de despartirea noastra, Plangea. Isi revarsa...
soarele meu negru a asistat
de Dacian Constantin
n-o să scriu ce nu s-a scris dar în camera mea o să fac curățenie și lumină puține femei sunt ca mine puține femei știu ce știu eu viața nu mai contează când știi ce știu eu și n-o să spun pentru că...
[soarele meu se descompune în mijlocul orașului]
de Daniel Dăian
ca orice vietate pentru care întâmplarea este doar un mijloc de a călători prin moartea ce bântuia lumea dezbrăcată într-un cal troian la fel cum o femeie își acoperă frumusețea sub un strat gros de...