"soarele cât o ștampilă" – 14618 rezultate
0.03 secundeMeilisearchJemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
Anca Ciobanu
M-am nascut in singura zi din vara in care toti se asteapta sa toarne cu galeata-si chiar a turnat.13 ani am fost suparata pe ploaie ,pana cand am realizat ca simbolizeaza belsugul-nu pe cel material,ci pe cel spiritual. Multi si-au imaginat ca mai am un nume legat de un sfant,de ziua in care m-am nascut-o vreme am considerat ca sunt fata cu parul de ape datorita ploii de mai sus-dar doar mi-am imaginat povestea…sau cine stie?Poate inca nu s-a dus vremea copilariei. Iar cat timp am fost soarece de biblioteca mi-am dorit sa devin medic sau profesor;la inceput de liceu mi-am dorit sa fiu actor,iar catre final mi-am dorit sa scriu,sa citesc,sa dictez sau sa evadez. Intre timp am devenit studenta,dar nu am de gand sa fiu absenta la admiterea de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din iulie 2010. Despre mine nu am scris niciodata,nici urat si nici frumos-poate doar fara rost-si totusi sper sa fie un pas mai mult spre maine decat spre ieri cand nebunia se transformase in...
11 poezii, 0 proze
Andreea
Soarele...numai el poate straluci etern in ochii cufundatzi in durere..
13 poezii, 0 proze
Dominique Costescu
Lucrurile frumoase se demonstrează...Păcat că de cele mai multe ori așteptăm ca altcineva să le facă...
7 poezii, 0 proze
George Daoan
Văd soarele într-o frumoasă zi de toamnă, puțin după apus. Copilăria cu toate nebuniile naive și spontaneitatea pură o petrec în Bucovina. Ma mut în capitală odată cu majoratul pentru studii și tot aici...
13 poezii, 0 proze
Otvos ildi
Când soarele a aparut cu zâmbete și visurii, Iar cerul a început sunetul cel dulce al primăverii, Natura fericită ne-a cântat Iubirea dulce a timpului. Cu miere-n suflet și în inimii, Natura ne-a rostit Cântecul tainic de iubire Mirosul florilor de mai, Recită încet,cu duioșie Versul lin al dragostei; Spunându-ne cu dor secretul primăverii.
1 poezii, 0 proze
Mariana Pacurariu
S-a spart albastrul si ...soarele e tot o rana la apus.
3 poezii, 0 proze
spiru ion
Nascut acolo unde marea se uneste cu soarele la rasarit ,la 12/03/1979 in Mangalia . Iubesc poezia si atunci cand eu cu mine am ramas petrec timpul citind vietii poezii!!
13 poezii, 0 proze
neleapca mihaela
fiecare copac este un deget cu care pamantul arata soarele din noi
4 poezii, 0 proze
soarele cât o ștampilă
de Mihai Leoveanu
nu știu ce se gândește despre mine dar port o inimă prea mare în spate oricum din întuneric văd mai bine oricum – nu în totalitate despre asta nu despre asta nu despre asta numai printre rânduri văd...
Dacă nu mori
de Jianu Liviu-Florian
Dacă nu mori Bătrânul murise demult, dar venea În fața bisericii, să ceară ceva – Poate o pâine, poate un ban, Poate ștampila pe încă un an – Nu-l vedea nimeni; cu mâna întinsă Cerea pomană prin...
love yourself
de marin badea
la 1:39 am nimic nu e nou sub nori de sticlă și piatră ponce în întuneric privirea ta are ceva din tristețea animalelor de povară din destinul acestora nu dormi, nu levitezi, nu exiști cari în spate...
Obiectele pierdute pe stradă strigă
de Ruxandra Magdalena Manea
Lumina îi trimite corzi piezișe și mișcătoare prin fața ochilor. Limba caută asiduu resturi de miezuri de semințe de floarea-soarelui în găurile măselelor, între buze și alveolele dinților. Soarele...
Principiu compensației
de Aurel A. Conțu
Cine a trecut o dată prin Bărăgan, la propriu, „cu piciorul”, arareori se întâmplă să-l mai uite. E și foarte ușor să-l ții minte: o suprafață întinsă de câmpie, din care lipsesc, bineînțeles,...
Cuvinte de pe frunte
de Iulia Elize
Peretele Lumii și Glasul... și-a spus poetul atunci văzând zăpada căzând frumoasă și molcomă, în noaptea aceea, și focul, trosnind; E poate o vreme prea veche de adus în fața ochilor cele dintâi ce...
pseudo
de Daniela Bîrzu
// gaze lacrimogene pe străzi compresoare care împing pământul cât mai adânc cât mai departe de picioarele noastre stăm în acest loc în care cerul are culoarea mierii iar soarele își împrăștie razele...
Îngrijitorul de cămile
de Murza Narcis Ioel
\"Viața e o călătorie prin deșert. Dincolo de ea, veșnicia. Te-ai născut într-o oază : înconjurat de părinți, de prieteni, și timpul te poartă la rându-i prin insule de verdeață : iubirea,...
cutremurul de la 1și20
de Ioan Postolache-Doljești
am fost și-am văzut că ți-ai năruit tăria ținerii de pod vrând să-i simți în strângerea de cât mai aproape a ceea ce a fost al tău și-a fost om întors să fie cu tine una mamă pământ prin lăsarea-ți...
Trufia nativa si cititul in stele
de Adela Vasiloi
Astrologia este în vogă. O groază de lume se interesează de astrologie sau numai de aplicarea ei practică – horoscopul. Egoismul nostru înnăscut generează o trufie exagerată și absolut nejustificată,...
